De ce vorbim despre „învăţare activă“?
Cercetări efectuate în ultimii 25 de ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă ca rezultat al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică măsură.
Iată câteva rezultate ale acestor studii:
• Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)
• Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)
• Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat că ştiu numai cu 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc! (Rickard etal., 1988)
• Un studiu vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că:
• Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat că ştiu numai cu 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc! (Rickard etal., 1988)
• Un studiu vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că:
- atenţia elevilor descreşte cu fi ecare minut care trece pe parcursul prelegerii;
- prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă efi cient prin canal auditiv;
- prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale;
- prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi ritm;
- elevilor nu le place să fi e supuşi unei prelegeri.
Temă de discuţie
Ce părere aveţi despre cercetările evocate anterior? Sunt ele valide? Se pot aplica aceste concluzii școlii românești ? De ce? Aţi observat lipsa atenţiei elevilor? Dacă da, aţi găsit soluţii pentru ameliorarea situaţiei? Împărtășiţi colegilor acest gen de experienţe.
Postati pe blog raspunsurile voastre...
Din pacate in majoritatea scolilor din Romania inca se mai face predarea traditionala. Putini sunt profesorii care doresc sa capteze atentia elevilor si sa le faca sa fie pasionati de un anumit domeniu. Majoritatea nu se concentreaza deloc pe elev ci mai mult pe programa scolara si astfel multi elevi sunt pasivi, total neinteresati si abia asteapta sa treaca ora. O simpla prelegere nu este suficienta pentru invatare (mai ales ca unii profesori pastreaza si un ton constant). Se stie ca fiecare individ este special in felul lui si implicit invata diferit asa ca nu putem aplica o metoda generala pentru toti elevii. Solutia ideala ar fi sa imbinam toate stilurile de predare invatare sau macar unele dintre ele care sa reuseasca sa ii "trezeasca" daca nu pe toti elevii, macar pe jumatate. Daca un profesor observa ca nu reuseste sa capteze atentia elevilor deloc, la nici macar jumatate dintre ei ar trebui sa isi puna un semn de intrebare si sa caute motivul. Cel mai probabil va trebui sa isi schimbe stilul de predare daca doreste ca situatia sa se schimbe.
RăspundețiȘtergereDa, cred că aceste cercetări sunt valide. Am asistat în clasă la ore predate exclusiv prin prelegere, şi este nevoie de foarte multă atenţie pentru a înţelege esenţa lecţiei. Deoarece în România stilul de predare tradiţional a fost exercitat un timp îndelungat, încă se mai simt influenţele ei în şcolile de azi, existând şcoli şi profesori care încă o adoptă.
RăspundețiȘtergereCred că o lecţie ideală nu ar fi în stilul prelegerilor tradiţionale. Predând unei singure clase de elevi, putem transmite lecţia în stilul modern de învăţare, prin discuţii, jocuri, prezentări grafice sau interactive ale obiectului de studiat. Dacă am fi nevoiţi să ţinem o prelegere, o soluţie ar fi să prezentăm esenţa lecţiei de la bun început, când elevii reţin cele mai multe informaţii. Putem să schiţăm scheletul lecţiei pe tablă, să implicăm audienţa dând/cerând exemple, punând întrebări uşoare din materia trecută şi cerând opinii. Să nu cerem întrebări din partea audienţei tocmai la sfârşitul prelegerii! De asemenea, simţul umorului într-o prezentare poate avea efecte uluitoare, dar am observat că foarte puţini profesori pot adopta această strategie astfel încât să obţină un grad de atenţie optim (fără a stârni agitaţie dacă glumele întrec măsura).
Va rog sa cititi si comentariile colegilor si sa discutati intre voi. Multumesc! Profa
RăspundețiȘtergereVa rog sa raspundeti la intrebari punctual...
RăspundețiȘtergereColegii mei au dreptate , in majoritatea scolilor din tara predarea traditionala este des intalnita . Aplicand la scoala perspectiva traditionala , profesorul transmite cunostinte elevilor pasivi, accentul este pus pe fapte si pe obtinerea raspunsului corect si ceea ce este invatat este lipsit de context semnificativ .
RăspundețiȘtergereSolutia pentru ameliorarea situatiei din scoli ar fi adoptarea unei perspective moderne de predare-invatare centrata pe elev . Aceasta ar presupune ca elevii sa isi asume responsabilitatea propriei invatari, dezvoltandu-si pe parcursul acestui proces competente metacognitive si autoevaluative , bineinteles sub supravegherea profesorului , Accentul trebuie pus pe modalitati alternative pentru incadrarea diferitelor aspecte si rezolvarea de probleme . Dar ar trebui introduse si idei , principii , fapte , care sa fie folosite si intelese intr-un context semnificativ .
In general, este insuficient pentru invatare daca, in timpul orei elevii asculta (explicatiile profesorului) si, eventual vad demonstratii facute de profesor . Cauza acestui fenomen tine insusi de functionarea creierului . Creierul nu functioneaza ca un video sau casetofon . Creierul nu este un simplu receptor de informatie . Creierul proceseaza informatia !
Creierul functioneaza asemenea unui calculator ! Mai bine zis, calculatorul a fost modelat dupa modul de functionare al creierului ::
- pentru ca un calculator sa inceapa sa functioneze trebuie sa apasam butonul "pornire" . Cand invatarea este 'pasiva' , butonul 'pornire' al creierului nostru nu este activat !
- Un calculator are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse . De asemenea, creierul nostru are nevoie sa "lege" ceea ce este predat de ceea ce cunoaste deja si de modul sau propriu de operare . Cand invatarea este 'pasiva' , creierul nu face legaturi .
- Un calculator nu retine informatia procesata decat daca actionam butonul "salvare" . Creierul nostru trebuie sa testeze informatia sau sa o explice altcuiva pentru a o stoca . Cand invatarea este 'pasiva' , creierul 'nu salveaza' ceea ce a fost prezentat !
-> Invatarea presupune intelegerea , iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor ! Elevii insisi trebuie sa organizeze ce au auzit si au vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii .
Daca elevilor nu li se acorda ocazia discutiei , a investigatiei , a actiunii si a , eventual , a predarii , invatarea nu are loc !
Sunt de acord cu statisticile prezentate. Și se pot aplica din pacate și școlii românești... pentru că este strict observabil pur și simplu de la catedră, și da, am observat dezinteresul tot mai des întâlnit în rândul liceenilor.
RăspundețiȘtergerePentru că generația actuală poate fi numită „generația monitor”, forma de a-mi câștiga elevii este aceea de a combina materialul de expus cu o formă atractivă lor: prezentări power point cu animații și imagini, chiar filmulețe. Azi imginea vorbește foarte mult.
Deși este realmente necesară și citirea unei cărți...cred că predarea Literaturii a devenit cea mai complicată astăzi... efectiv nu mai găsim interes și nici timp în citirea rând cu rând a unei cărți... În cel mai fericit caz, dacă este în format PDF :-). (nu generalizez)
Am avut ocazia să fiu pusă în situația de a ține ore (nu de informatică ci anumite campanii de informare) în licee și... chiar să corectez unele lucrări unde am sesizat câtă atenție ni se acordă la catedră chiar și cand e liniște, atât în urma unei prelegeri cât și în urma unei prezentări atractive a informației. Formularea corectă enunțurilor unui test este un feed back potrivit pentru a vedea dacă obiectivele au fost și atinse.
Câștigarea clasei vine și din prima întâlnire... Fermitate, seriozitate dar și prietenie sunt ingrediente ce duc la respect reciproc.
Rolul profesorului in procesul de modelare al elevului este cel mai important. Invatarea devine eficienta doar atunci cand elevii participa in mod activ la provesul de invatare.
RăspundețiȘtergereToate afirmatiile date in ipoteza sunt incluse in invatarea activa, ceea ce se rezuma prin rezultatele invatarii prin cooperare:
1. rationamente de ordin superior mai frecvente, intelegere aprofundata si gandire critica;
2. motivatie sporita pentru performanta si motivatie intriseca pentru invatare;
3. atitudine pozitiva fata de profesori, directori si alte persoane din scoala;
4. sanatate psihologica sporita, adaptare;
5. incredere in sine bazata pe acceptare de sine;
Sub supravegherea profesorului, elevii isi asuma responsabilitatea propriei invatari, dezvoltandu-si pe parcursul acestui proces competente metacognitive si autoevaluative.
Intr-adevar unii elevi invata mai eficient daca stilul de invatare este auditiv, pentru ca:
- ascultarea cuiva care iti explica lucrurile il va ajuta sa invete;
- discutarea unei idei noi si explicarea acesteia prin cuvinte proprii ajuta la vizualizarea, in gand, a ideilor;
- folosirea metodelor de ascultare activa ajuta la punerea de intrebari si rezumarea ideilor/discutiilor;
- il ajuta sa invete cu usurinta termenii tehnici si de specialitate;
Din cate am observat in scolile din Romania, elevul isi poate mentine atentia concentrata asupra unui fapt sau obiect in medie 15-20 de minute, eventual si mai mult daca il observa, il examineaza. Evident, exista variatii in gradul de concentrare, anumite oscilatii usoare, fara a se intrerupe directia, orientarea de baza a atentiei.
Am mai observat un aspect si anume: elevul neatent are o privire absenta, distrata, se preocupa de lucruri straine de lectie, este mereu agitat, da semne de plictiseala, parca numara minutele pana la pauza.
La alti elevi, lipsa de atentie apare sub forma unei pasivitati, care se asociaza cu o starea exterioara de nemiscare, deci cu o concentrare aparenta.
In concluzie, " Un elev nu este un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci o flacara pe care trebuie sa o aprinzi."