Analizati
Tabelul de mai jos prezintă relaţia necesară între caracteristicile formării elevului în şcoală şi o anumită confi guraţie a locului de muncă.
Reflectaţi asupra informaţiilor sintetice pe care acest tabel le oferă.
Teme de discuţie în grup
1. Pornind de la tabelele anteriore, analizaţi caracteristicile școlii tradiţionale. Sunt ele în consonanţă cu acelea ale locului de muncă tradiţional? Stabiliţi relaţii între informaţiile oferite pe cele două coloane de pe banda gri.
2. Comparaţi cele două seturi de caracteristici din perspectiva modernă.
3. Faceţi comparaţii în cruce: caracteristicile școlii moderne cu acelea ale locului de muncă tradiţional și caracteristicile școlii tradiţionale cu acelea ale locului de muncă modern. Ce concluzii trageţi?
4. Aușanse elevii care învaţă la școala tradiţională să facă faţă cerinţelor unui loc de muncă modern? Există o confi gurare modernă a locurilor de muncă în comunitatea dumneavoastră? Când este efi cientă o fermă? Dar o iniţiati vă de turism rural?
5. De ce credeţi că vi s-au pus toate aceste întrebări în loc să vi se ofere opiniile experţilor care au sistemati zat tabelul? Găsiţi un coleg care vă împărtășește opinia referitor la această ultimă întrebare.
Înainte de a trece la secvenţa următoare completaţi individual primele două coloane ale tabelului de mai jos, gândindu-vă la aspectele legate de școala modernă:
2. Comparaţi cele două seturi de caracteristici din perspectiva modernă.
3. Faceţi comparaţii în cruce: caracteristicile școlii moderne cu acelea ale locului de muncă tradiţional și caracteristicile școlii tradiţionale cu acelea ale locului de muncă modern. Ce concluzii trageţi?
4. Aușanse elevii care învaţă la școala tradiţională să facă faţă cerinţelor unui loc de muncă modern? Există o confi gurare modernă a locurilor de muncă în comunitatea dumneavoastră? Când este efi cientă o fermă? Dar o iniţiati vă de turism rural?
5. De ce credeţi că vi s-au pus toate aceste întrebări în loc să vi se ofere opiniile experţilor care au sistemati zat tabelul? Găsiţi un coleg care vă împărtășește opinia referitor la această ultimă întrebare.
Înainte de a trece la secvenţa următoare completaţi individual primele două coloane ale tabelului de mai jos, gândindu-vă la aspectele legate de școala modernă:
Stiu | Vreau sa stiu | Am invatat |
În a doua coloană notaţi acele aspecte, detalii pe care aţi dori să le aflaţi referitor la această chestiune. Nu scrieţi nimic în ultima coloană.
Puteţi compara conţinuturile celor două coloane din tabelul dumneavoastră și acelea ale unui coleg.
Postati pe blog parerea d-voastra...
1: Parerea mea este ca perspectiva traditionala a scolii nu corespunde cu perspectiva tradionala a locului de munca deoarece supervizorul (profesorul din scoala) trebuie sa aiba mai multe competente ca cele dobandite in scoala. Supervizorul trebuie sa stie totul si sa stie ce sa faca in situatia in care se intampla ceva. El trebuie sa stie sa reactioneze in situatii neprevazute, sa se adapteze foarte repede si sa rezolve problema la timp. Totodata daca nu reuseste sa se descurce singur el ar trebui sa ii mobilizeze pe ceilalti pentru a termina ceva la timp. Daca nu va exista o buna coordonare a tuturor angajatilor dintr-o firma nu se va obtine acel rezultat corect (din scoala). Rolul unui angajat nu este numai de a informa asupra problemei aparute la locul de munca, ci este responsabil si sa incerce sa rezolve problema creata. Este bine ca fiecare sa aiba treaba lui si sa nu se incurce unul pe celalalt, dar in situatii de urgenta trebuie sa conlucreze ca sa ajunga la rezultatul asteptat. Daca toti pornesc de la premiza ca eu am treaba mea de ce ar trebui sa ma implic in altceva, sa caut o solutie in problema aceea rezultatul firmei va intarzia foarte mult sa apara pana ce firma va da faliment.
RăspundețiȘtergere2: Metoda ideala este metoda moderna deoarece in cazul unuei situatie neprevazuta angajatul va incerca sa isi rezolve problema si abia in cazul in care nu se va descurca il va anunta pe supervizor si vor cauta solutii impreuna. In cazul in care cineva ramane in urma cu munca ceilalti vor incerca sa il ajute pentru a reusi sa termine toti la timp proiectul general. Intre angajatii unei astfel de companii angajatii conlucreaza eficient si se obtine tot timpul rezultatul asteptat.
3: Consider ca cineva care a facut o scoala traditionala ii va fi foarte greu sa lucreze intr-o societate moderna si asemanator in cazul unui angajat care a facut o scoala moderna si incearca sa lucreze intr-o societate de tip traditionalist. Cei care au facut scoala traditionala nu vor reusi sa conlucreze in echipele moderne deoarece ei au invatat sa isi rezolve doar propriile task-uri si sa nu relationeze cu nimeni. Totodata cineva care a terminat o scoala moderna nu va reusi sa se adapteze stilului supervizorului si a celorlalti angajati de a lucra in mod independent deoarece va considera ca aceasta metoda ii ingradeste foarte mult capacitatile si nu va fi niodata fericit la acest loc de munca.
4: Elevii care invata intr-o scoala traditionala au o foarte mica sansa de a se adapta conditiilor dintr-o societate moderna. Dar avand in considerare ca potentialul uman este foarte mare, cu foarte mare vointa s-ar putea adapta. In comunitatea din Iasi si mai ales in domeniul "Informatica" exista o configurare moderna a locului de munca deoarece angajatii sunt obisnuiti sa lucreze in grupe la diferite proiecte din domeniu. In aceasta configurare se incurajeaza cooperarea, idei creative si increderea. Astfel se ajunge tot timpul la rezultatul asteptat deoarece toti lucreaza foarte buna impreuna: ei fac parte dintr-un intreg si aplica deviza: "Toti pentru unul si unul pentru toti". O initiativa de turism rural are a sansa foarte mare de succes daca toti coopereaza pentru a obtine rezultatul dorit si lucreaza ca parte dintr-un intreg.
5: Formulandu-se diferite intrebari pe o anumita tema noi ne putem da seama mai bine de aspectele privind invatarea traditionalista si moderna si implicit invatam distractiv prin descoperire.
RăspundețiȘtergereStiu:
metoda traditionalista este centrata pe obiect,
metoda moderna este centrata pe elev;
metoda traditionalista creeaza elevi pasivi,
metoda moderna creeaza elevii activi;
metoda traditionalista nu face legatura cu informatiile deja asimilate,
metoda moderna face legatura cu informatiile asimilate pentru o invare mai buna;
metoda traditionalista suprima creativitatea,
metoda moderna incurajeaza creativitatea idei originale, rezolvari originale;
metoda traditionalista are rolul de a le invata pe elevi ceva,
metoda moderna are rolul de ai pregati pe elevi pentru viata;
metoda traditionalista simuleaza invatarea doar pentru un numar limitat de participanti fiind relativ simpla,
metoda moderna simuleaza invatarea pentru toti participantii in procesul de invatare fiind un proces mult mai complex mai ales pentru profesor care trebuie sa se adapteze clasei de elevi.
Vreau sa stiu:
Cum as putea capta atentia elevilor?
Ce stil ar trebui sa adopt pentru predare si evaluare?
Ce ar trebui sa ii invat pe elevi?
Ce competente si informatii ii vor fi folositoare in viata elevului?
Cum ar trebui sa decurca o ora pentru o anumita clasa?
Ce as putea face pentru a deveni un profesor bun?
1.Fie o persoană educată în stilul şcolii tradiţionale, care lucrează acum într-o societate ierarhică tradiţională.
RăspundețiȘtergereEl lucrează doar ce îi este dat, pentru a-şi concentra toată atenţia asupra sarcinii sale, ca în şcoala tradiţională. De asemenea, este la fel de dificil pentru el să pună întrebări legate de munca sa. Ştie că va fi responsabil pentru greşelile sale, dar nu va fi responsabil pentru greşelile companiei. Dar la locul de muncă este mult mai dificilă gestionarea unei sarcini şi a obiectivelor ei. Sarcina managerului este extrem de grea într-un proiect de informatică amplu.
Lucrătorul nu află nimic despre starea unui proiect mai mare sau despre starea companiei. El ştie doar de propriul supraveghetor şi de propria parte. În informatică lipsa contextului este un mare dezavantaj şi pune în pericol evoluţia proiectului! Sunt foarte multe detalii şi întrebări care trebuie să le împărtăşească la ceilalţi colegi, dar ele nu pot fi transmise de un singur supraveghetor.
2.Deoarece persoana a învăţat să fie responsabilă şi să îşi cunoască punctele forte şi slăbiciunile, se poate înscrie cu uşurinţă în modulul ideal al unui proiect. Adaptarea la probleme noi se face de asemenea uşor, date fiind aptitudinile sale de autoeducare. În plus, colectivul comunică permanent, dând posibilitatea ajutorului reciproc: ştiu o persoană care ar rezolva o astfel de problemă cu uşurinţă, deci terminăm mai repede proiectul şi învăţ ceva nou de la acel coleg.
3, 4. Persoana crescută în stilul tradiţional este mai concentrată pe sarcina sa şi îşi poate dedica tot timpul lucrului la dânsa. Preţul plătit este cel al dependenţei de superiori, şi de capacităţile lor de a gestiona un proiect. Siguranţa locului său de muncă depinde de alţii, deci trebuie să îşi aleagă angajatorul cu grijă. De asemenea, în şcoală nu s-a pus accent pe competenţele sociale, lucru care face o posibilă trecere la un loc de muncă modern mai dificilă.
Un muncitor educat în stilul modern ar găsi un loc de muncă tradiţional ca fiind rigid, îngrăditor. Lipsa informaţiilor de la celelalte echipe sau de la conducere l-ar îngrijora pe măsură.
În efectuarea proiectelor mai mari de la facultate, am fost încurajaţi să ne organizăm pe grupe în funcţie de competenţele proprii şi de cât de dificilă ni se pare o parte a prioectului. Adaptarea a fost dificilă pentru o parte dintre noi.
O fermă ar fi eficientă când programul, care cuprinde foarte multe activităţi relativ egale ca dificultate, ar fi bine organizat. Fiecare muncitor poate efectua o anumită sarcină, în funcţie de aptitudinile sale. Dat fiind că sarcinile nu implică riscuri mari de a se intersecta una cu cealaltă, cred că ferma este majoritar un business tradiţional. Iniţiativa de turism poate fi clasată în oricare dintre abordări, deoarece este nevoie de o organizare din timp, în detaliu şi decisivă a obiectivelor turistice, dar se confruntă şi cu multe situaţii non-rutiniere (interacţiunea cu turişti din străinătate, cu multe persoane din domeniile rurale şi urbane...).
5. Ştiu:
Metodele moderne de predare sunt centrate pe elev.
Elevul aplică ceea ce ştie pentru a înţelege lecţii noi.
Se pune accent pe socializare, nu doar prin dialogul cu profesorul ci şi cu prietenii, pentru a învăţa.
O lecţie bună predată în stil modern presupune implicarea fiecărui elev.
Metodele de prezentare a informaţiei nu constau doar în expunere; putem descoperi împreună cu elevii moduri interesante de a reprezenta schema obiectului (diagrame, cuburi, jucării, machete, programe specializate).
Vreau să ştiu:
Ce informaţii îi vor fi folositoare în viaţa de zi cu zi a elevului?
Cum pot implica fiecare elev într-o lecţie?
Cum să mă asigur că toţi au înţeles esenţa unei lecţii?
Astept sa posteze toti studentii si chiar sa realizati si discutii, completari intre voi
RăspundețiȘtergere1. Din punctul meu de vedere, perpectiva traditionala intalnita in scoala nu ar trebui sa fie aceeasi cu cea de la locul de munca , deoarece la locul de munca (spre exemplu am sa vorbesc despre un profesor) profesorul trebuie sa fie mai bine pregatit , sa aiba cunostinte de specialitate , studii superioare , un modul de psihopedagogie , dar este nevoie si de cunostinte dobandite prin studiu individual . Un profesor trebuie sa stie cum sa se adapteze in situatii neprevazute , sa faca fata unor inspectii neprevazute , dar sa cunoasca si psihologia elevilor , pentru a putea lucra mai usor cu ei . Persoana de la locul de munca trebuie sa aibe mai multe competente decat cele dobandite in scoala !
RăspundețiȘtergereIntrebarea nr 1:
RăspundețiȘtergerea. Perspectiv tradițională
a.1.Profesorul expert TO elevi pasivi ... aici nimic nu garantează o bună formare a elevului și nici faptul că se va folosi în viitorul lui de cunoștințele dobândite... fiecare-și face teaba lui, profesorul la locul de muncă și elevul învață să ia note și să mai treacă un an cu bine...
b.1.Muncitorii pasivi riguros supervizați... din nou fiecare cu treaba lui...
Se aseamănă cele două situații și se leagă. Gândirea pasivă a lucrului se formează încă din timpul școlii. Obișnuiță cu minimum, lucru doar pentru atat...și un lent interes pentru mai mult.
a.2. Scrut... atât îți trebuie să știi pentru 5,6, 7...10, nu contează dacă după luarea unei note mai rămâi și cu ceva.
b.2.Traducerea punctului a.2 dar nu în note ci în bani.
a.3. De aici eu înțeleg aceași idee... a învăța atât cât pentru o notă și nu pentru fomare ori refolosire a cunoștnțelor.
b.3. Aici muncitorul din nou, este interesat să-și facă treaba bine sigur că își păstrează locul în firmă fără interes legat de dezvoltarea firmei de pe urma muncii lui.
Întrebarea nr2:
RăspundețiȘtergereO învățare modernă, din câte de observă, înseamnă o mai bună aplicare în viață a cunoștințelor dobândite.
Din cel de-al doilea tablou se observă clar cum după supraveghere profesorului în timp ce elevul lucrează (nu doar profesorul expune deci îl implică activ și pe elev), deci are deja o responsabilitate și își educă simțul responsabilității și al creativității ce se oglindesc foarte bine mai târziu în statutul lui de angajat unde din nou are responsabilitați și sarcini care necesită creativitate și abilități continue de învățare (cum punctam și în comentariul primei Aplicații de pe blog, anume că azi suntem într-o continuă învățare necesară și chir în ritm cu schimbările aduse evoluția lumii).
Cred că pentru întrebare nr 3 m-aș repeta, pentru că aș contra-argumenta echilibrul celor doua forme, prin cele menționate în parte, mai sus.
RăspundețiȘtergereAm exprimat din perspectiva mea, asemănarea între rezultatul învățării tradiționale (ale punctelor prezentate în tabel, uneori poate fi bună și metoda tradițională). Totodată am evaluat în comentariul precedent și efectele unui stil modern de predare.
Cred totuși că pregătiți fiind chiar și într-o formulă tradțională, azi sunt mulți manageri a unor firme ori directori etc, ce dezvoltă activități într-un stil modern și încurajează pașii moderni; și aceasta tot datorită unei continue învățări și adaptări la cerințele lumii noi.
Da avem șanse chiar dacă am fost pregătiți într-o școală tradițională.
RăspundețiȘtergereEu personal, pragul gimnazial l-am facut într-o formă clasică simplă fără activități speciale (aveam un cor al școlii... și cam atât).
Liceul a continuat oarecum stilul, dar prinși în anii 2000, profesorii au știut să ne antreneze în activități mai atractive și de care azi îmi amintesc mult mai ușor față de celelalte.
Activități atractive = lucrări scrise și practice pentru diverse simpozioane, lecții în laborator, cel puțin o notă prezentări în fața clasei și altele asemănătoare.
Formarea unei calități „open mind” o poate aduce și voluntariatul... investit tot de școală... sau căutarea acestuia în paralel.
Și ca să răspund și la cea de-a doua întrebare din cadrul acesteia (notată cu nr 4), da, sunt de părere că azi majoritatea locurilor de muncă au o configurare modernă: lucru în echipă, socializare, limbi străine, colaborare cu firme din afara țării... de aceea este tot mai necesară cunoașterea elevului după calitățile sale și cultivarea acestora din timp.
Ultimile 2 întrebări de la punctul 4 se leagă.
O fermă este importantă pentru faptul că aduce un loc de muncă și muncitorului de la sat. Sunt folosite bogățiile naturale din zonele rurale și în plus locuitorii satelor sunt stimulați să muncescă mai mult și mai bine. În plus sunt multe resurse naturale ce nu se pierd și aduc caștig în mai multe părți: muncitorului, investitorului și cumpărătorului.
Un avantaj îl constitue și consumul de produse naturale și implicit sănătoase.
Pentru 5.
RăspundețiȘtergereAstfel am gândit noi situațiile.
Am adus noi o rezolvare problemei... cu siguranță expunerea unr informații lasate spre citire... nu ar fi creat interes... și am fi ajuns la concluziile unei învățări tradiționale.
Stiu:
RăspundețiȘtergere- tactiticle moderne pun accent pe ceea cu ce ramane elevul si nu pe o cantitate de material memorata si apoi expusa oral sau scris.
- incurajeaza o invatare sanatoasa si chiar mult mai bine memorata si usor de accesat in timp.
- formele invatarii moderne se bazeaza pe pracica, incurajarea elevului sa se implice in activitati facute de el, si sa-si dezvolte astfel incredere in sine.
- invatare atractiva, o joaca dar imbracata in seriozitate
Vreau sa stiu tot ce se poate sti pentru a-l ajuta pe elev sa invete intr-o forma productiva lui. Daca intr-o zi voi profesa ca si cadru didactic acesta imi va fi scopul principal. Pana atunci am multe de invatat...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereExercitiul 1.:
ȘtergereCa si introducere, as putea spune ca noi ne confruntam cu problemele mentionate in tabele, deoarece vorbim de doua paradigme educationale in succesiune.
Vorbind despre scoala traditionala, as putea evidentia o caracteristica, si anume ca cel ce cunoaste informatiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfacator, aceasta conceptie generand pe alocuri performante inalte. Daca analizam la nivelul masei de elevi ea a generat esecuri.
Analizand coloana "La scoala" din perspectiva traditionala, in care subiectul este ELEVUL, vom observa ca:
1. Elevul urmareste prelegerea, expunerea, explicatia profesorului
2. Elevul incearca sa rtina si sa reproduca ideile auzite
3. Elevul accepta in mod pasiv ideile transmise
Daca schimbam subiectul si anume PROFESORUL, vom observa ca:
1. Profesorul expune si tine prelegerea
2. Profesorul impune puncte de vedere.
Conform observatiilor de mai sus, deducem ca evaluarea pune accent pe aspectul cantitativ si vizeaza clasificarea elevilor.
Referindu-ne la accent, putem mentiona faptul ca se accorda prioritate instruirii si se promoveaza un invatamant magistral. O alta caracteristica ar consta in faptul ca elevul este privit mai mult ca obiect al instruirii. Deasemenea se neglijeaza insusirea metodelor de studiu personal. Sa nu uitam faptul ca instruirea are prea putin un caracter aplicativ si se impune un control formal, aversiv. Si relatiile dintre profesori si elevi sunt rigide, de unde putem deduce ca disciplina invatarii este impusa prin constrangere.
Daca comparam relatiile realizam ca relatia “Profesorul expert(..)” -> “Muncitorii isi asuma pasiv locul(..)”este construita pe aceleasi idei si anume:
1. Nu se asuma responsabilitati
2. Sunt solicitate rabdarea si staruinta ce sunt greu de stapanit
3. Mediul societatii nu inlesneste experienta
Avem relatia: :”Accentul este pus(..)”-> “Accentul este pus pe raspunsuri(…)” ce este construita pe urmatoarele idei:
1. Relatiile dintre persoane sunt rigide
2. Sarcina principala este de a superviza si controla subordonatii
3. Din cauza serviciilor simple si repetitive nu se mai creeaza un climat propice desfasurarii activitatilor
Sa analizam si ultima relatie: “Ceea ce este invatat(…)”-> “Accentul este pus pe sarcina specifica(…)” ce implica urmatoarele idei:
1. Se pune accent pe cat de multa informatie detine elevul, atitudinile si valorile fiind devalorizate in acest caz.
2. Nu exista incurajarea participarii lucratorilor si nici autocontrolul lor.
Exercitiul 2.:
RăspundețiȘtergereEducatia traditionala versus educatia moderna ar trebuisa constituie o tema de reflectare pentru toate persoanele care au un rol in instruirea si educarea copiilor.
Educatia moderna ofera intensificarea invatarii pe toate planurile astfel ca scoala trebuie sa fie prima institutie care trebuie sa utilizeze metode noi, interactive, care sa conduca la o invatare superioara.
Perspectiva moderna este ideala pentru ca stimuleaza dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome, creative.
Ca perspectiva, dezvolta multilateral personalitea in curs de formare a copilului, asa cum am mentionat anterior, dar in plan practic se defineste ca un efort deliberat de cercetare al elevilor, concentrat pe depistarea detaliilor si intelegerea subiectului in intreaga sa amploare si nu pe gasirea raspunsurilor corecte la intrebarile adultului.
Educatia are printre obiectivele sale majore si imbunatatirea puterii de intelegere a copilului si cultivarea dorintei acestuia de a invata.
Exercitiul 3.:
RăspundețiȘtergereIntr-adevar notiunile de la exercitiul nr.2 se repeta, dar putem observa si mici diferente, si anume:
1. Un muncitor educat în stilul modern ar găsi un loc de muncă tradiţional ca fiind rigid (confirm spusele colegei mele Diana Serban)
2. Totodata cineva care a terminat o scoala moderna nu va reusi sa se adapteze stilului supervizorului si a celorlalti angajati de a lucra in mod independent (confirm spusele colegei mele Ana)