Activitatea nr.7: 14.11-18.11

ÎNSEMNĂRILE STUDENTULUI DE LA LECŢIILE LA CARE ASISTĂ

La completarea fişelor de asistenţă se vor urmări aspectele urmatoare:

PROIECTAREA
LECŢIEI
· Studenţii vor urmări modul în care a fost realizată proiectarea lecţiei şi modul în care aceasta este respectată;
· De asemenea, se va urmări dacă proiectarea concordă cu planificarea anuală şi semenstrială (specificare şi gradul de adecvare a obiectivelor la nivelul claselor şi relaţia lor cu cerinţele impuse de proiectul lecţiei):
· Se va observa dacă resursele prevăzute în proiectul de tehnologie didactică duc la sporirea cunoaşterii, înţelegerii şi formării deprinderilor elevilor (se va urmări şi în ce măsură cadrul/locul în care se desfăşoară lecţia îi ajută/stânjeneşte pe elevi în procesul de învăţare);
· Cuprinde proiectul lecţiei profesorului/studentului o strategie pentru evaluarea lecţiei ?

DESFĂŞURAREA
LECŢIEI
· Se va observa eficacitatea strategiilor folosite de profesor pentru predarea dsciplinei, dacă ele sunt alese în concordanţă cu coţinuturile şi resursele disponibile, precum şi modul în care profesorul conduce activitatea;
· Vor fi urmărite stilurile profesorului, precum şi modul în care profesorul pune întrebări, explică şi organizează elevii;
· Se va observa modul în care profesorul foloseşte timpul avut la dispoziţie, modul în care au fost elevii împărţiţi în grupuri, în funcţie de capacităţi;
· Studenţii vor urmării organizarea orelor, atmosfera din clasă. Se va avea în vedere modul de dirijare al elevilor de către profesor;
· Se va evalua atitudinea elevilor faţă de învăţătură, responsabilitatea faţă de studiu, perseverenţa demonstrată;
· Se va urmări progresul realizat de către elevi în timpul lecţiei, nivelul cunoaşterii, deprinderilor şi al înţelegerii;

COMPORTAMENTUL
CADRULUI
DIDACTIC
· Va fi analizat comportamentul elevilor, relaţiile cu profesorul, în special în ceea ce priveşte stimularea creativităţii şi motivarea elevilor, relaţiile cu colegii, precum şi colaborarea cu aceştia;
· Se va urmări creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei;
· Studenţii vor analiza conduita profesorului în relaţiile cu elevii, comunicarea verbală şi nonverbală, ţinuta, capacitatea stăpânirii de sine şi prezenţa de spirit;

EVALUAREA
· Cum îi evaluează profesorul pe elevi, astfel încât să stimuleze o învăţare eficientă;
· Cum se foloseşte evaluarea formativă şi sumativă, astfel încât acesta să vină în sprijinul lecţei;
· Se va acorda atenţie modului în care profesorul foloseşte autoevaluarea realizată de elevi;
· Se va urmări tema pentru acasă pentru a se constata cât este ea de stimulativă şi cum uşurează procesul de învăţare.

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ ŞCOALA .................................................................................................
Disciplina de învăţământ sau activitatea didactică la care asistă: .......... ..................................................................................................................
Mentorul sau studentul care a ţinut lecţia sau a condus activitatea .........
...................................................................................................................
Titlul lecţiei / activităţii .................................................................................
Tipul lecţiei / activităţii .................................................................................
Clasa .................................. Specialitatea / meseria ...................................
Număr elevi ......................... Data ....................... Ora ..............................
Însemnările studentului :
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................

Activitatea nr.6: 07.11-11.11

 Sarcina de lucru

• Completati fisa de observatie a lectiilor asistate.

•  Intocmiti o lista de minim 10 materiale (articole, referinte) colectate de-a lungul participarii la curs, in studiul Dvs. individual. Lista se va gasi la portofoliul d-vostra personal.
• Intocmiti o lista cu minim 20 termeni cheie in activitatea unui  cadru didactic, pe care sa ii definiti. Lista se va gasi la portofoliul d-vostra personal.

Activitatea nr.5: 31.10-04.11

Planul individual de învăţare

Planul individual de învăţare reprezintă o modalitate complexă de proiectare şi realizare a învăţării.

Etapele unui program individual de învăţare sunt:

• cunoaşterea potenţialului individual de învăţare personal;
• identificarea punctelor care necesită dezvoltare;
• formularea obiectivelor de învăţare;
• planificarea activităţilor;
• alegerea metodelor;
• stabilirea criteriilor de reuşită;
• realizarea programului.

Întrebări de sprijin în elaborarea planului individual de învăţare:

Curba învăţării continue

Pentru a face faţă schimbărilor, învăţarea nu se sfârşeşte atunci când s-a atins un rezultat. Pentru a evita stagnarea , atunci când ne apropiem de atingerea unui obiectiv pe care ni l-am stabilit în învăţare, ne formulăm un alt obiectiv vizând o altă sarcină de învăţare. Aceasta este o măsură de precauţie pentru a preîntâmpina situaţiile de autosuficienţă care pot apărea ca urmare a momentelor de succes în materializarea obiectivelor stabilite.
Momentul cel mai potrivit pentru a începe o noua activitate este cel în care activitatea anterioară este aproape de nivelul maxim al realizării. Aceasta înseamnă că s-au rezolvat majoritatea problemelor şi efortul necesar nu mai este atât de mare, astfel că o parte din resurse pot fi distribuite spre o altă activitate.

 SARCINA DE LUCRU

Conform discuţiilor de la întâlnire, vă rog să realizati plan individual de învăţare.

Va propun urmatorul model:

PLANUL INDIVIDUAL DE ÎNVĂŢARE

Potenţialul de învăţare	Care sunt punctele mele tari şi slabe în raport cu profilul de competenţe?
Puncte care necesită dezvoltare	Ce competenţe doresc să îmi dezvolt în această formare?
Obiective	Ce ţinte îmi propun să ating în timpul pe care îl am la dispoziţie în acest program de formare?
Activităţi (calendar)	Ce activităţi şi intervale de timp pot planifica pentru atingerea ţintelor?
Metode	Prin ce metode îmi voi atinge ţintele de învăţare?
Criterii de reuşită	După ce criterii şi dovezi ştiu că mi-am atins ţintele?

Activitatea nr.4: 24.10-28.10

 Strategiile metacognitive 

Strategiile metacognitive se referă la tehnici prin care monitorizăm şi controlăm propria învăţare (Radu, 2000), precum şi tehnici prin care ne putem dezvolta potenţialul intelectual.

Aplicarea metacogniţiei în învăţare presupune conştientizarea permanentă a felului în care învăţăm, a metodelor pe care le folosim şi a rezultatelor pe care acestea le produc, precum şi la estimarea efortului necesar pentru a realiza o achiziţie cognitivă .

Strategiile metacognitive sunt esenţiale pentru activităţile de planificare, de rezolvare a problemelor şi de evaluare a diferitelor situaţii. Cu ajutorul lor se pot lua decizii avantajoase din perspectiva materializării rezultatelor dorite.

Prin dezvoltarea şi utilizarea corectă a abilităţilor metacognitive se potenţează capacităţile individuale de învăţare. 

De exemplu, dacă ne-am propus să învăţăm ceva, înainte de a începe estimăm timpul efortul şi cantitatea de resurse necesare pentru aceasta. La final, putem compara estimarea iniţială cu situaţia reală. Se poate ajunge astfel la estimări din ce în ce mai corecte.

Un alt aspect care ţine de folosirea abilităţilor metacognitive se referă la utilizarea tehnicilor de învăţare cele mai potrivite cu specificul persoanei. Evaluându-ne potenţialul de învăţare şi învăţând cum să-l amplificăm obţinem ca rezultat accelerarea eficientă a procesului de achiziţie.

Strategiile metacognitive sunt modelate de orice adult care vine în contact cu copilul o perioadă mai îndelungată de timp. Părinţii şi profesorii pot determina copiii să deprindă strategii metacognitive fie implicit, fie explicit. Implicit prin utilizarea unor tehnici de învăţare în faţa copiilor, iar explicit prin explicarea unor tehnici de învăţare copiilor. Metacogniţia are de-a face cu gândirea de tip reflexiv, gândirea despre procese, gândirea despre gândire. A utiliza metacogniţia în învăţare înseamnă a reflecta la propria învăţare şi la mecanismele acesteia pentru a deveni un practician
reflexiv în domeniul învăţării.

Când se vorbeşte despre strategiile metacognitive se vorbeşte despre cunoştinţele metacognitive şi abilităţile metacognitive. Cunoştinţele metacognitive se referă la conştientizarea de către o persoană a felului de cunoştinţe pe care le deţine, iar abilităţile metacognitive se referă la activităţi care ajută o persoană să-şi regleze propriul proces de învăţare (de ex de planificare, monitorizare). Din punct de vedere al procesului de câştigare a autonomiei în învăţare, atât cunoştinţele metacognitive, cât şi abilităţile metacognitive sunt utile.Cu toate acestea, considerăm că ponderea cea mai mare în câştigarea autonomiei în învăţare o au abilităţile metacognitive, deoarece stăpânirea lor garantează capacitatea de a învăţa pe parcursul vieţii.
 

O modalitate simplă de formare a abilităţilor metacognitive o reprezintă utilizarea jurnalelor de învăţare. Acestea au rolul de a-I stimula pe cei care învaţă să reflecteze asupra propriului proces de învăţare.

Jurnalul metacognitiv se completează prezentând experienţele de învăţare din timpul lecţiei în ordinea lor cronologică. Între cele trei coloane ale jurnalului există o legătură de timp şi spaţiu. De exemplu, dacă primul lucru învăţat a fost definiţia învăţării eficiente, în coloana a doua se scriu modalităţile prin care s-a învăţat definiţia, iar în rubrica a treia studentul scrie trăirile cauzate de învăţarea definiţiei respective. Se procedează la fel pentru fiecare experienţă de învăţare în parte. Din completarea jurnalului cel care învaţă câştigă şi la nivelul trecerii în revistă a cunoştinţelor acumulate într-o lecţie sau într-un curs, cât şi la nivelul conştientizării modalităţilor prin care s-a produs învăţarea.

SARCINA DE LUCRU:

In portofoliul d-voastra final trebuie sa existe jurnalele de invatare ale lectiilor asistate.  

In acest sens saptamanal se va completa cate un jurnal de invatare dupa modelul urmator:

JURNAL DE ÎNVĂŢARE

Ce am învăţat azi?	Cum am învăţat azi?	Cum m-am simţit?

Activitatea nr.3: 17.10-21.10

De ce vorbim despre „învăţare activă“?

Cercetări efectuate în ultimii 25 de ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă ca rezultat al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. 

Iată câteva rezultate ale acestor studii:

• Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)

• Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)
• Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat că ştiu numai cu 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc! (Rickard etal., 1988)
• Un studiu vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că:

• atenţia elevilor descreşte cu fi ecare minut care trece pe parcursul prelegerii;
• prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă efi cient prin canal auditiv;
• prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale;
• prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi ritm;
• elevilor nu le place să fi e supuşi unei prelegeri. 

Temă de discuţie

Ce părere aveţi despre cercetările evocate anterior? Sunt ele valide? Se pot aplica aceste concluzii școlii românești ? De ce? Aţi observat lipsa atenţiei elevilor? Dacă da, aţi găsit soluţii pentru ameliorarea situaţiei? Împărtășiţi colegilor acest gen de experienţe.

 Postati pe blog raspunsurile voastre...

Activitatea nr.2: 10.10-14.10

Analizati

Tabelul de mai jos prezintă relaţia necesară între caracteristicile formării elevului în şcoală şi o anumită confi guraţie a locului de muncă. 

Reflectaţi asupra informaţiilor sintetice pe care acest tabel le oferă.

 Teme de discuţie în grup

1. Pornind de la tabelele anteriore, analizaţi caracteristicile școlii tradiţionale. Sunt ele în consonanţă cu acelea ale locului de muncă tradiţional? Stabiliţi relaţii între informaţiile oferite pe cele două coloane de pe banda gri.
2. Comparaţi cele două seturi de caracteristici din perspectiva modernă.
3. Faceţi comparaţii în cruce: caracteristicile școlii moderne cu acelea ale locului de muncă tradiţional și caracteristicile școlii tradiţionale cu acelea ale locului de muncă modern. Ce concluzii trageţi?
4. Aușanse elevii care învaţă la școala tradiţională să facă faţă cerinţelor unui loc de muncă modern? Există o confi gurare modernă a locurilor de muncă în comunitatea dumneavoastră? Când este efi cientă o fermă? Dar o iniţiati vă de turism rural?
5. De ce credeţi că vi s-au pus toate aceste întrebări în loc să vi se ofere opiniile experţilor care au sistemati zat tabelul? Găsiţi un coleg care vă împărtășește opinia referitor la această ultimă întrebare.
Înainte de a trece la secvenţa următoare completaţi individual primele două coloane ale tabelului de mai jos, gândindu-vă la aspectele legate de școala modernă:

Stiu	Vreau sa stiu	Am invatat

În prima coloană notaţi faptele, elementele pe care le cunoașteţi deja referitor la perspectiva modernă în educaţie (abordarea centrată pe elev, acti vizarea elevilor, noul rol al școlii etc.).
În a doua coloană notaţi acele aspecte, detalii pe care aţi dori să le aflaţi referitor la această chestiune. Nu scrieţi nimic în ultima coloană.
Puteţi compara conţinuturile celor două coloane din tabelul dumneavoastră și acelea ale unui coleg.

 Postati pe blog parerea d-voastra...

Activitatea nr.1: 3.10-7.10

Cititi urmatorul enunt:

În miezul discuţiilor despre legitimitatea schimbărilor în educaţie s-au ciocnit sumedenie de idei, s-a despicat firul în patru, s-a inventat roata din nou, s-au jucat retorici şi forme fără fond, şi s-a uitat, cel mai adesea, esenţa problemei, respectiv benefi ciarul oricărei schimbări din şcoală.
La începutul secolului al XX-lea, un grup important de pedagogi, psihologi, medici şi dascăli acuză cu vehemenţă instituţia şcolară pentru lipsa ei de adecvare la nevoile copiilor şi la cerinţele pieţei muncii.
Şcoala, considerau ei, deformează copilul în loc să-l formeze, îi închide orizontul în loc să i-l deschidă, îl obligă la nemişcare, lipsă de reacţie şi deci, nu-l pregăteşte pentru viaţă.

 Temă de discuţie 

Ce părere aveţi despre incriminările de mai sus? Se pot aplica școlii de azi? De ce? Este nevoie ca școala să pregătească pentru viaţă?
Care sunt, după părerea dumneavoastră, rolurile școlii?
Faceţi o listă a achiziţiilor necesare în viaţă și pe care școala le oferă sau ar trebui să le ofere elevilor.

 Postati pe blog parerea d-voastra...

 Temă de reflecţie 

Ce procent din disciplina pe care o veti preda dumneavostră este utila pentru viaţa socio-profesională și personală a viitorului absolvent de liceu?
Faceţi o listă a achiziţiilor cu adevărat utile pe care le veti preda.

 Postati pe blog parerea d-voastra...